Nr. 9/2005 - 10/2006

Educaţia în biblioteconomie şi ştiinţa informării

Autorul trece în revistă evoluţia învăţământului biblioteconomic începând din secolul al XIX-lea, odată cu apariţia sa, şi până astăzi, oprindu-se asupra dezvoltărilor contemporane şi a implicaţiilor acestora asupra profesiei de bibliotecar. O atenţie particulară este acordată învăţământului biblioteconomic american în condiţiile extinderii noilor tehnologii informaţionale şi a creşterii numărului de publicaţii digitale

Cuvinte cheie: Istoria învăţământului biblioteconomic, Învăţământul biblioteconomic american, Acreditarea şcolilor de biblioteconomie

O cercetare cantitativă a literaturii privind studiul bibliotecilor publice, acoperind perioada 1986-2005, a fost desfăşurată prin aplicarea metodelor bibliometrice. Cercetarea a avut ca scop obţinerea de date descriptive care ar putea oferi informaţii în legătură cu trăsăturile şi dezvoltarea literaturii de bază a domeniului. S-a descoperit că forma monografică a referinţelor citate este mai comună decât referinţele citate ale formelor periodice, dar, în timp, tinţa de a cita articole publicate în reviste a crescut în detrimentul monografiilor. În plus, importul intelectual din alte domenii decât Biblioteconomia şi Ştiinţa Informării a fost aproximat şi s-a descoperit a fi mai mult decât marginal.

La diferite niveluri ale acumulărilor de citări, distribuţiile frecvenţei şi ordonările după categorie au indicat o literatură de bază fragmentată. Punctele centrale ale celor mai citaţi autori şi reviste au fost identificate şi ilustrate prin tehnici de trasare a hărţilor bibliometrice. Explorarea unui focar intelectual presupus a fi partajat privind literatura mai timpurie a arătat că aproximativ jumătate din toate lucrările sunt izolate în ceea ce priveşte non partajarea referinţelor cu orice altă lucrare, deşi a fost observată o slabă tendinţă de consens crescut. În final, deşi puţin mai mult de jumătate din toate citările erau mai vechi de cinci ani, a fost constatată o tendinţă în timp de a cita literatura mai recentă.

Cuvinte cheie: Asociere bibliografică, Analiza citării, Analiza co-citării, Bază intelectuală, Biblioteci publice

Articolul abordează tema bibliotecilor - organizaţii care au trecut prin numeroase transformări de-a lungul timpului - în contextul schimbărilor generate de globalizare şi dezvoltarea continuă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor şi subliniază faptul că, în aceste condiţii, bibliotecile trebuie să-şi reformeze managementul, să-şi adapteze în permanenţă serviciile şi produsele pe care le oferă utilizatorilor pentru a-şi menţine şi consolida o poziţie importantă pe piaţa furnizării de informaţie şi a transferului de cunoaştere.

Cuvinte cheie: Biblioteci, Schimbare, Globalizare, Transferul cunoaşterii

Lucrarea reprezintă o încercare de a determina în ce măsură bibliotecile judeţene din România utilizează website-urile ca instrumente de marketing şi are la bază un studiu efectuat în perioada februarie-martie 2006. Studiul constă în analiza unui chestionar completat de reprezentanţii a 20 dintre cele 26 de biblioteci judeţene care deţineau propriul website în perioada respectivă şi oferă informaţii referitoare la evoluţia numărului biblioteci judeţene care şi-au dezvoltat propriul site, utilizatorii cărora se adresează, serviciile promovate online, planurile de dezvoltare ale website-urilor şi avantajele pe care acestea le oferă pentru bibliotecă şi utilizatorii acesteia.

Cuvinte cheie: Bibliotecă, Website, Marketing.

Articolul prezintă un studiu al sistemului de clasificare suedez, sistemul SAB, şi a capacităţii sale de a ilustra anumite structuri sociale şi ideologice în societatea suedeză la începutul secolului al XX-lea. Metodologia se bazează pe hermeneutica critică şi analiza ideologică. Rezultatele arată că sistemul de clasificare prezintă corespondenţe semnificative între structura ierarhiilor sale disciplinare şi idealuri din societatea înconjurătoare.

Cuvinte cheie: Clasificare, Biblioteci publice, Hermeneutică, Ideologie, Suedia

Explozia informaţională, în mod deosebit cea din ultimele decenii, a constituit o provocare incontestabilă pentru diversificarea posibilităţilor de structurare şi regăsire a informaţiilor, indiferent de domeniul de interes. În acest context este extrem de utilă coroborarea bibliografiilor tradiţionale, chiar şi a celor privitoare la literatura română, pe suport hârtie - oricât de bine ar fi elaborate, dar care nu mai pot să ţină pasul cu cerinţele informării şi documentării actuale - cu bazele de date bibliografice.

Din analiza succintă a fenomenului bibliografic literar vechi şi nou - cu menţionarea momentelor semnificative - devine evident dinamismul conceptului de „bibliografie”, având în vedere varietatea suporturilor informaţionale şi diversitatea formelor de prezentare a bibliografiilor.

Se impune, aşadar, concluzia că, în prezent, a devenit necesar accesul rapid şi al criticilor, teoreticienilor şi istoricilor literari români la băncile de date on-line ale acestei ere electronice, constituite într-o diversitate impresionantă de resurse bibliografice care conţin şi informaţii specifice activităţii lor.

Cuvinte cheie: Bibliografie, Literatura română, Baze de date bibliografice

În contextul general al tiparului chirilic european, tiparul din Ţara Românească se situează la loc de frunte, reflectând un grad înalt de dezvoltare culturală, un nivel şi o tradiţie care merită o atenţie specială. Un fapt de cultură, ca înfiinţarea tipografiei, nu poate fi studiat independent de nevoile societăţii din acea vreme. Apariţia tiparului chirilic în Ţara Românească a constituit o parte integrantă a unui fenomen european, o reflectare a acestuia pe plan local şi nicidecum o apariţie izolată, întâmplătoare, ruptă de dezvoltarea culturală europeană.

Cuvinte cheie: Tipar, Arta ornamentală, Circulaţia cărţilor